Nava-Școală ”Mircea” împlinește astăzi, 17 mai, 87 de ani de când a intrat în Portul Constanța și a preluat de la vechiul bric Mircea ștafeta pregătirii viitoarelor generații de cadre militare de marină.
Cunoscută ca fiind Bricul Mircea, de fapt puțini știu că poartă acest nume după predecesoarea sa, corabia cu două catarge Mircea, construită în 1882, în Anglia, casată după al II-lea Război Mondial, și care a fost un bric autentic. Un bric care își luase numele de la vestitul voievod Mircea cel Bătrân ce a cârmuit Țara Românească, între anii 1386-1418 și sub a cărui domnie navigația autohtonă și comerțul efectuat pe mare au cunoscut o mare dezvoltare, vasele românești navigând, încă de pe atunci, nu numai în Marea Neagră, ci și în Marea Egee și Marea Mediterană, fapt care i-a adus numele de ”Domn până la Marea cea mare”. Nava are în prova, sub bompres, un galion, reprezentându-l pe domnitor îmbrăcat cu bluză albastră, mantie roșie și purtând pe cap coroana, simbol al domniei.
În fapt, actualul Bric Mircea este un barc cu artimon pe care zeci de promoții de marinari români și-au făcut ucenicia.
La 15 august 1936, cu ocazia ”Zilei Marinei”, Regele Carol al II-lea, în discursul ținut, a vorbit de ”spiritul bricului Mircea”, subliniind că acest spirit trebuie să se perpetueze în Marina Română. Astfel, stimulată de Rege, Liga Navală Română, sub deviza ”O nevoie și un vis”, a luat inițiativa de a organiza o subscripție națională pentru achiziționarea unui nou bric: ”Mircea (II)”. Cu 6 milioane de lei adunați prin subscripție, lista fiind deschisă chiar de Carol al II-lea care a contribuit cu o sumă importantă chiar din caseta personală, la care s-au adăugat încă 114 milioane lei de la statul român, în urma ofertelor primite, comanda a fost dată firmei germane ”Blohm & Voss”, din Hamburg, pentru a construi noul bric.
Construită între anii 1938-1939, Nava Școală Mircea, după ceremonia ridicării pavilionului național, în dimineața zilei de 29 martie 1939, ieșea din portul Hamburg pentru a face primul voiaj spre România.
Astfel, în 17 mai 1939, intră festiv în Portul Constanța, însoțit fiind de câteva hidroavioane și de șalupele ”Salvamar” și ”Pescărușul”. Ziua în care ”Mircea” intra în serviciul Marinei Regale Române.
În anul 2019, la împlinirea a 80 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române, Nava-Școală Mircea avea să marcheze un moment istoric prin întoarcerea în portul unde a fost construită. Astfel, simbolul învățământului românesc de marină a ajuns în Hamburg, iar la întoarcerea în Portul Constanța a urmat traseul efectuat în urmă cu opt decenii.
Bijuteria Forțelor Navale Române Nava-şcoală ”Mircea” a plecat joi, 16 aprilie 2026, într-un marș istoric. Astfel, ,,MIRCEA” a început, după 17 ani, al patrulea marș transatlantic din istoria sa, ce va dura aproximativ 5 luni.
La bord se află 188 de membri ai echipajului, dintre care 75 de cadeți români și 19 studenți străini din 10 țări partenere, care vor trăi împreună o experiență unică pe mare.
Este al patrulea marș transatlantic al navei „Mircea” către SUA, după cele din 1976, 2004 și 2009. Pe parcursul celor peste 150 de zile, velierul va străbate aproximativ 14.000 de mile marine și va face escale în 15 porturi din Europa, America de Nord și Africa.
Misiunea include participarea la evenimentele dedicate celor 250 de ani de independență ai Statelor Unite, dar și activități de instruire și reprezentare.
”O navă atât de iubită și ajunsă la o vârstă respectabilă… De-a lungul existenței sale, ea a întreprins zeci de marșuri de instrucție, iar locurile ocupate în arborada sa de către cadeți au rămas de-a pururi în inimile lor. Așa se explică faptul că atunci când ei urcă pe puntea navei –nonagenari, octo, sept ș.a.m.d.- cu privirea grăbită, își caută fiecare verga ce l-a susținut, un punct de referință în arborada unui velier, loc păstrat în memoria afectivă a fiecăruia….” – stă scris în argumentul cărții ”Cel dintâi voiaj al N.S. Mircea”, care îi are ca autori pe Vergil Chițac și Mariana Păvăloiu.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.