Salariile și pensiile din sectorul privat, blocate prin Ordonanța "Trenuleț", vor rămâne la același nivel pentru o perioadă îndelungată. Această măsură vine pe fondul unei creșteri alarmante a datoriei publice, care a atins 990,84 miliarde de lei în februarie 2025, față de 964,3 miliarde de lei în ianuarie, conform datelor Ministerului Finanțelor.

Evoluția datoriei publice

Raportul datorie/PIB a crescut de la 54,8% în ianuarie la 56,3% în februarie (conform Notificării fiscale din aprilie 2025).

Datoria pe termen mediu și lung a ajuns la 912,8 miliarde de lei (față de 889,16 miliarde în ianuarie), iar cea pe termen scurt a urcat la 78,036 miliarde de lei.

Titlurile de stat reprezintă 811,6 miliarde de lei, iar împrumuturile se ridică la 161,16 miliarde de lei.

Structura datoriei

În lei: 470 miliarde lei

În euro: 413,56 miliarde lei (echivalent)

În dolari: 104,75 miliarde lei (echivalent)

Datoria administrației centrale a crescut la 966,36 miliarde lei, iar cea a administrației locale a ajuns la 24,477 miliarde lei.

Datoria internă vs. externă

Datoria internă: 493,79 miliarde lei (28,1% din PIB)

Datoria externă: 497,05 miliarde lei (28,2% din PIB)

Măsuri obligatorii la depășirea pragului de 50% din PIB

Legea prevede că, odată ce datoria publică depășește 50% din PIB, guvernul este obligat să:

✅ Înghețe cheltuielile bugetare (cu excepția fondurilor europene, pensiilor și salariilor stabilite prin lege).

✅ Interzică politici fiscale expansive care ar amplifica deficitul.

✅ Elaboreze un plan de reducere a datoriei sub 50% din PIB într-un termen rezonabil.

Dacă datoria continuă să crească (55%, 60% sau 65% din PIB), se vor aplica măsuri și mai dure, cum ar fi:

🔸 Majorarea veniturilor bugetare (prin taxe sau eliminarea scutirilor fiscale).

🔸 Reducerea cheltuielilor în sectorul public.

🔸 Blocarea angajărilor în administrație.

Concluzie

Creșterea accelerată a datoriei publice forțează guvernul să adopte politici fiscale restrictive, inclusiv menținerea salariilor înghețate în privat. Fără măsuri de consolidare bugetară, riscul unei crize financiare devine tot mai real. Guvernul trebuie să explice cauzele acestei escaladări și să propună un plan credibil pentru reducerea datoriei, în vederea protejării economiei pe termen lung.