Duminică, 4 mai, s-au împlinit 7 ani de la trecerea la cele veșnice a disidentei anticomuniste Doina Cornea. 

„Astăzi s-au împlinit șapte ani de când ne-am luat rămas bun de la Doamna DOINA MARIA CORNEA. Am aprins o candelă, am depus flori și ne-am recules cu pios respect și recunoștință pentru gestul prin care Doina Cornea și fiul dânsei, Leontin H. Iuhas au fost alături de muncitorii brasoveni. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, au scris reprezentanții Asociației 15 noiembrie 1987-Brașov, pe pagina de Facebook.

Doina Cornea a fost una dintre personalităţile cunoscute din lumea disidenţei anticomuniste. Simbol al luptei contra totalitarismului, Doina Cornea s-a născut la 30 mai 1929, la Braşov. Pe lângă volume de traduceri-samizdat din limba franceză, „fabricate manual”, Doina Cornea s-a remarcat, în perioada 1982-1989, prin scrisorile (în jur de 31 de texte şi proteste) trimise la Radio Europa Liberă. Drept urmare, în 1983 a fost destituită de la universitate şi supusă unor interogatorii, bătăi, anchete şi chiar ameninţări cu moartea din partea organelor Securităţii. 

Curajul Doinei Cornea a fost acela de a intra, în mod public, în dialog cu Nicolae Ceauşescu, adică tocmai cu persoana care, reprezentând comunismul, era un simbol al dialogului imposibil. În timpul grevei muncitorilor din Braşov, din 15 noiembrie 1987, în semn de solidaritate cu evenimentele declanşate, Doina Cornea, împreună cu fiul ei, a răspândit 160 de manifeste. Amândoi au fost arestaţi pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987). 

În iulie 1988, Doina Cornea i-a trimis o nouă scrisoare deschisă lui Ceauşescu, în calitatea lui de preşedinte al Consiliului de Stat, afirmând necesitatea unor reforme. Tot în această perioadă l-a întâlnit pe jurnalistul belgian Josy Dubié (realizatorul filmului „Dezastrul roşu”), căruia a avut ocazia să-i împărtăşească opiniile ei despre realităţile din România comunistă şi să-i dea o păpuşă în al cărei corp era ascunsă o altă scrisoare care a fost citită la Radio Europa Liberă, în ziua de 23 august 1988. La scurt timp, în septembrie 1988, i-a adresat, împreună cu alţi cinci intelectuali clujeni, o scrisoare deschisă Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată şi de Radio Europa Liberă, prin care se solicita scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolică) din ilegalitate. 

Doina Cornea a fost urmărită permanent de Securitate, până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestaţia de la Cluj, din 21 decembrie 1989, sub bătaia gloanţelor.

După evenimentele din decembrie 1989 a fost una dintre cele mai respectate voci ale societăţii civile româneşti, participând activ la numeroase conferinţe şi dezbateri, atât în ţară, cât şi în străinătate. De asemenea, a publicat peste 100 de articole în ziare şi reviste. Mai ales pentru tinerii care nu au trăit în comunism, recomandăm volumul lui Cornel Jurju, „Doina Cornea – Dincolo de zid. Individualitate, autenticitate, opoziţie în comunism”, care cuprinde un amplu şi inedit interviu cu caracter biografic, parcurgând întreaga viaţă a eroinei anticomunismului românesc, începând de la primele amintiri ale copilăriei şi până în anii `90.