Cu ocazia împlinirii a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, comunitatea de români din Republica Moldova care trăiește la Milano, a organizat cea de-a patra ediție a manifestării: Hora Unirii și a Păcii.

 Inițiatorii acestui eveniment, prof. Tudor Tomozei și Silvia Cojocari, au dorit să transmită celor prezenți, că această zi de sărbătoare comună, este un moment de mândrie, reflecție și conștientizare a valorilor naționale. Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătorită pe 27 martie, are o semnificație profundă pentru români, atât din punct de vedere istoric, cât și identitar. Aceasta marchează momentul din 1918, când Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. Așa cum se cunoaște, la data de 14 martie 2017, Parlamentul României a decis ca ziua de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România – să fie declarată nouă Sărbătoare Națională. În 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, întrunit în şedinţă solemnă, a votat Unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. Acest act, realizat în 27 martie 1918, a inaugurat un proces istoric finalizat cu Marea Unire proclamată la Alba Iulia în data de 1 Decembrie 1918. Martor al acestui important eveniment, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, a declarat, în numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, că ia act de vot și proclamă Basarabia unită cu România: „Basarabia este de acum unită pe veci cu România". „Un vis frumos s-a înfăptuit", a transmis apoi Regele Ferdinand I într-o telegramă adresată Sfatului Țării.

         În cadrul manifestării de la Milano, a fost invitat să susțină o conferință cunoscutul profesor de la Chișinău, Octavian Țîcu, istoric și cercetător cu o contribuție semnificativă la studiul istoriei Basarabiei, mai ales în ceea ce privește relațiile dintre România și Uniunea Sovietică, formarea identității moldovenești și impactul regimului sovietic asupra regiunii. Prin lucrările sale, el analizează atât aspectele politice, cât și sociale și identitare ale Basarabiei, oferind o perspectivă academică valoroasă asupra acestui teritoriu disputat. Intervenția sa moderată de prof. Tudor Tomozei, a avut în vedere rezultatele cercetărilor sale întreprinse pe parcursul mai multor ani, concretizate în volumele publicate  în decursul anilor: "Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919–1939)", o monografie care analizează relațiile dintre Uniunea Sovietică și România în contextul disputelor asupra Basarabiei în perioada interbelică. "O istorie ilustrată a românilor de la est de Prut (1791–prezent)". Publicată în 2019, această lucrare oferă o perspectivă vizuală și analitică asupra evoluției comunității românești. "Homo Moldovanus Sovietic: Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924–1989)",  publicată în 2018, explorează formarea identității moldovenești în perioada sovietică. De asemenea, profesorul Țîcu a contribuit cu articole și analize despre istoria Basarabiei pentru diverse publicații, inclusiv pentru Europa Liberă Moldova. 

Cu această ocazie, prof. Violeta Popescu de la Centrul Cultural Italo Român din Milano, a evidențiat contribuția semnificativă a Mitropolitului Visarion Puiu la consolidarea identității religioase și naționale a românilor în Basarabia în perioada interbelică. În calitate de director la Seminarul din Chișinău (1918-192) apoi ca Episcop al Hotinului, Visarion Puiu a desfășurat o activitate misionară intensă, având ca obiectiv întărirea identității religioase și culturale a românilor din regiune. Printre inițiativele sale importante atât ca director la Seminar și apoi ca episcop, în nou înființata episcopie cu sediul la Bălți, a avut în vedere formarea clerului local prin înființarea și susținerea instituțiilor de învățământ teologic, esențiale pentru educarea viitorilor preoți și cateheți, restaurarea și construirea de lăcașuri de cult, contribuind astfel la revitalizarea vieții spirituale locale.