Hadrian Daicoviciu, comemorat la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca joi, 21 noiembrie 2024, începând cu ora 9.00, la sediul institutului (str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14), în sala de conferințe de la etajul 1, în cadrul Simpozionului național Civilizații preistorice și antice pe teritoriul Transilvaniei. In memoriam Hadriani Daicoviciu. În deschiderea manifestării cercetătorul principal dr. Coriolan Horațiu Oprean, directorul institutului, va evoca personalitatea profesorului Hadrian Daicoviciu.
Evenimentul, înscris în programul celei de-a 37-a ediții a Zilelor Academice Clujene, reunește specialiști și cercetători în arheologie și istoria antică ale căror comunicări vor explora bogatul patrimoniu al Transilvaniei. Prezentările vor aduce în atenția publicului descoperiri recente și analize aprofundate privind situri arheologice, vestigii din epoci diferite , dar și tehnici și obiecte folosite de către civilizații străvechi.
Prin varietatea temelor propuse, de la studii privind fortificațiile dacice și romane, la artefactele specifice epocii bronzului și observații asupra influențelor culturale, evenimentul omagiază moștenirea profesorului Hadrian Daicoviciu, contribuind astfel la înțelegerea civilizațiilor care au marcat istoria regiunii.
Hadrian Daicoviciu (11 octombrie 1932 – 4 octombrie 1984) a fost un remarcabil arheolog și istoric clujean, specializat în studiul Daciei antice. Fiul renumitului academician istoricul Constantin Daicoviciu, Hadrian a continuat tradiția familială de cercetare academică, devenind o figură proeminentă în domeniul arheologiei clasice din România. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1954, unde a și predat ulterior.
Activitatea sa științifică s-a concentrat pe cercetarea civilizației dacice, contribuind semnificativ la înțelegerea relațiilor dintre Dacia și Imperiul Roman. A coordonat săpături arheologice în situri importante, precum Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, și a publicat lucrări fundamentale despre organizarea socială și economică a dacilor. Cele mai cunoscute opere ale sale fiind volumele „Dacii” (1965) și „Dacia. De la Burebista la cucerirea romană” (1972).
Hadrian Daicoviciu a fost, de asemenea, un promotor al patrimoniului istoric, contribuind la dezvoltarea învățământului arheologic din România. S-a stins din viață prematur, la doar 51 de ani, dar moștenirea sa științifică rămâne una dintre cele mai valoroase în domeniul studiilor despre Dacia antică.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.