Îndrăgita actriță Mariana Mihuț a împlinit joi, 7 noiembrie, frumoasa vârstă de 82 de ani.
Născută în anul 1942, Mariana Mihuț a fost admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, unde a studiat cu profesorii Pop Marţian şi Octavian Cotescu. A absolvit institutul în 1964, alături de colegii ei de promoţie Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogăşanu, potrivit https://www.cinemagia.ro/.
A debutat în teatru, în 1963, cu rolul Audrey, Rosalinda din piesa "Cum vă place" de William Shakespeare, la Studioul Casandra. Începând din 1964 şi până în 1972 a avut colaborări cu Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional din Bucureşti. În aceeaşi perioadă a fost actriţă la Teatrul Giuleşti (astăzi, Odeon). A jucat alături de actori extraordinari şi a avut colaborări cu mari regizori, potrivit https://www.tnb.ro/.
Primul său mare rol a fost cel al Martei, din filmul "Pădurea spânzuraţilor" (1965), în care a distribuit-o regizorul Liviu Ciulei. A jucat alături de un alt mare actor de teatru şi film, Victor Rebengiuc, care a interpretat rolul lui Apostol Bologa, viitorul soţ al Martei. În acelaşi an, cei doi actori îndrăgostiţi s-au căsătorit.
Actriţă a Teatrului Bulandra (din 1972) şi a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti (din 2017), Mariana Mihuţ a avut şansa să colaboreze cu regizori ca Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Gelu Colceag, Ion Caramitru, Felix Alexa, Andrei Şerban. A jucat în nenumărate piese, între care amintim: "Revizorul" de Gogol (1972), "A douăsprezecea noapte" de W. Shakespeare (1973), "Interviu" de Ecaterina Oproiu (1976), "Pescăruşul" de A.P. Cehov (1977), "Furtuna" de W. Shakespeare (1978), "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1979), "Cum se numeau cei patru Beatles" de Stephen Poljakoff (1980), "Luna dezmoşteniţilor" de Eugene O'Neil (1983), "Merlin" de Tancred Dorst (1991), "Teatrul comic" de Carlo Goldoni (1992), "Vizita bătrânei doamne" de Friederich Durrenmatt (1993), "Victor sau copiii la putere" de Roger Vitrak (1994), "Copilul îngropat" de Sam Shepard (1996), "O batistă în Dunăre" de D.R. Popescu (1997), "Petru" de Vlad Zografi (1998), "Levantul" de Mircea Cărtărescu (1999), "Mutter Courage" de Bertolt Brecht (1999), "Unchiul Vanea" de A.P. Cehov (2001), "Căsătoria" de Gogol (2003), "Sorry" de Aleksandr Galin (2004), "Neînţelegerea" de Albert Camus (2006), "Lear" de W. Shakespeare (2008), "Îngropaţi-mă pe după plintă" de Pavel Sanaev (2011), "Lear(a)" de W. Shakespeare (2012), "Conul Leonida faţă cu reacţiunea" de I.L. Caragiale (2012), "Cutia Pandorei" de Katalin Thuroczy (2015), "Fetiţa soldat" de Mihaela Michailov (2016), "Umbre" de Marilia Samper (2017), "Regele moare" de Eugene Ionesco (2017), conform site-ului Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti,https://www.tnb.ro/
A interpretat, de asemenea, numeroase roluri în teatru radiofonic, teatru TV, diverse emisiuni, recitări de poezie. Între piesele de teatru TV în care a putut fi urmărită se numără "Idioata", "Cadavrul viu", "Aici nu doarme nimeni", "Nebunia lui Pantalone", "Ciuta", "O scrisoare pierdută", "Improvizaţia de la Versailles", "Îngerii trişti", "Ursul", "D-na Ministru", "Piatra din casă".
După marele succes al filmului "Pădurea spânzuraţilor", actriţa a fost distribuită într-o serie de lungmetraje realizate de regizori români consacraţi: "Dimineţile unui băiat cuminte" (1967, regia Andrei Blaier), "Ciuta" de Victor Ion Popa (1970, Geo Saizescu), "Păcală (1974, regia Geo Saizescu), "Capcana" (1974, regia Manole Marcus), "Muschetarul român" (1975, regia Gheorghe Vitanidis), "Cadavrul viu" (1975, regia Cornel Popa), "Tănase Scatiu" (1976, regia Dan Piţa), "O scrisoare pierdută" (1977, regia Liviu Ciulei), "Profetul, aurul şi ardelenii" (1978, regia Dan Piţa), "Ultima frontieră a morţii" (1979, regia Virgil Calotescu), "Echipaj pentru Singapore" (1981, regia Nicu Stan), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981, regia Lucian Pintilie), "Cei care plătesc cu viaţa" (1991, regia Şerban Marinescu), "Balanţa" (1992, regia Lucian Pintilie), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993, regia Şerban Marinescu), "Tatăl fantomă" (2011, regia Lucian Georgescu), potrivit https://www.cinemagia.ro/.
Pentru performanţele sale în teatru şi film, actriţa a fost răsplătită cu numeroase premii: Premiul UNITER pentru interpretare feminină - "Merlin" (1991), Premiul UNITER pentru interpretare feminină - "Ursul" (1992), Premiul UNITER pentru interpretare feminină - "Copilul îngropat" (1996), Premiul UNITER de Excelenţă (1997), Premiul oraşului Bucureşti pentru "O batistă în Dunăre" (2000), Premiul "Cea mai bună actriţă" Braşov (2004), Premiul UNITER pentru rolul Inna Rasadina - "Sorry" (2004), Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal - "Lear" (2009), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol principal - "Îngropaţi-mă pe după plintă" (2012), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2017), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol principal - "Regele moare" (2018), notează https://www.tnb.ro/.
În anul 2000, a fost decorată de Preşedinţia României cu Ordinul Serviciu Credincios în Grad de Ofiţer pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii, precizează https://canord.presidency.ro/.
Actriţa Mariana Mihuţ a primit, la 27 noiembrie 2011, o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru întreaga carieră artistică, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Piaţa Timpului din Bucureşti.
În stagiunea curentă a Teatrului Naţional Bucureşti 2022-2023, actriţa Mariana Mihuţ joacă în spectacolele "Umbre" de Marilia Samper (2017, regia Vlad Cristache) şi în "Regele moare" de Eugene Ionesco (2017, regia Andrei şi Andreea Grosu). De asemenea, la Teatrul Bulandra, joacă în spectacolul "Băieţii de Zinc" după romanul cu acelaşi nume al Svetlanei Aleksievici, laureată a Premiului Nobel în 2015.
La 3 mai 2022, cu prilejul cele de-a XVI-a ediţii a Galei Premiilor Gopo, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, au fost omagiaţi cu "Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră", potrivit https://premiilegopo.ro/.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.